miercuri, 29 aprilie 2009

Eu si masina mea

Intr-una din serile trecute, adica noaptea, cand se ingemana pustiul de pe strada cu cel din visele bucurestenilor, cum ma intorceam eu acasa cu masina, ma opresc la chiosc sa iau tigari.

parchez aiurea in dreptul altor masini inghesuite, pe colt
3 noaptea
pustiu, nimeni

Iau tigari si asteptand adormitul sa revina cu pachetu'. Ma intorc spre masina si ce uimire:

Un nene aparut din senin, negura noptii sau alta zona magica se straduia sa treaca bombanind printre 2 masini. Bastonul alb din mana justifica greutatea cu care inainta. Si suvoiul mai aprig de bombaneli cand a dat peste a mea. Trasa perpendicular in calea lui. Dupa ceea ce presupun ca referinte materne, biblice etc. si ocolirea masinii mele, a mers mai departe ...

end1, agesiv agasat:
Buei, ce dreacu cati la ora asta pe strada! Si tocmai p-aicea t-ai gasit sa bajbai. Da-i drumu mai repede si vezi sa n-o zgarii. Poate-ti rup bastonu ala pe spinare, ca oricum e la naspa... [pornit cu scartait de roti, intimidant, sperand sa-l dezorientez daca e orb sau sa-l demasc daca nu e]

end2, deprimat prapastios:
Nu se poate ba! Odata pun si io si tocmai p-acolo trece. De ce tocmai mie? toti labagii care o pun aiurea pun pariu ca nu patesc nimica. Si io, odata o pun aiurea si gata, tra sa treaca unu. Si orb. Ca sa n-am io ce sa zic... [ma pis pe masina, ricoseaza pe mine si plec pe jos, asteptand alte porcarii la orice pas]

end3, mistic revelatoriu:
E un semn! De fiecare data cand parchez aiurea ma gandeam ca o sa vina momentu asta. Gata, de-acu parchez numai legal, chiar daca gasesc loc doar in alt sector. Masina face cu ochiu parca complice, de doua ori (bip, bip) inainte sa ma sui [plec in cautarea aratarii pentru a descoperi ca e de negasit, a disparut asa cum a aparut, o alta confirmare a semnului]

De fapt nu am facut nimic, nu am zis nimic. Am plecat linistit acasa.

Sunt acelasi pe care-l stiti. Sau pe care nu-l stiti.
Si cu masina mea ...